în zilele prea frumoase pentru fulgerele lui Zeus
sau războaiele lui Hermes, în zilele când
muritorii sunt prea orbi în faţa Afroditei
şi le e prea cald să guste din sucurile lui Dionis,
în acele zile zeii se strâng să joace şeptică.
joacă pe cupe de santal şi provocări copilăreşti,
pe idei de legende şi pedepse pentru muritori.
şi parcă toate cerurile tremură când râd zeii
de pierzătorii sufocaţi de provocările Atenei,
mereu pline de tâlc, mereu nişte ghicitori.
şi apoi continuă zeii să joace şeptică iar şi iar
cu cărţi din cufărul Pandorei, veşnic invitată de onoare.

dar în zilele ploioase, când muritorii se uită-n ceruri
şi văd doar o haită de lupi flămânzi de moarte,
când fulgerele străbat cerul de la un capăt la altul,
când Pandora se-nfruptă din propria cutie şi Dionis
se-mbată de fericire, când Hermes joacă
jocuri de strategie cu muritorii săi, când
Afrodita-şi vântură pletele şi Atena se luptă cu giganţi
în acele zile zeii nu se mai strâng să joace şeptică.

Etichete: jucăuş, poezind

0 comentarii