<body>
omul dezgolit (pământ sau infern, niciodată rai)
Infernul e absurd dacă nu sunt eu în el,
Raiu-i pe pământ doar dacă tu eşti cel
Care mă veghează şi-mi dedică vers,
Care-mi sapă căi spre cer şi Univers.

Infernul e absurd dacă visăm divin,
Dracul se tulbură în gând şi chip hain
Văzând cum noi, sub dulce gri chimer
Tânjim la rearanjarea stelelor pe cer.

Infernul e absurd când Raiul ne goneşte,
Pornim pe-asfalt surpat, dormim sub luna rece,
Trăim ca vagabonzii pe pământ fierbinte,
Eu-ţi dedic doar lumea, tu-mi dedici cuvinte.

Etichete: ,


0 comentarii