manole
i-a-nvârtit buclele-n stele
peste cer două perdele
infinit până în zori
când se-nalţă greu cocori
i-a supt otrava tâmplei stângi
şi secând ţipete adânci
zidi manole sub doi aştri
chip de lut cu ochi albaştri
Etichete: poezind, visez
0 comentarii