când mi-e dor
iau câte-o petală
din grădina de flori a mamei
şi scriu numele tău pe ea

când scrijelesc
prima literă
deja simt cum petala
începe să tremure nerăbdătoare

până la ultima literă
petala tremură atât de tare
încât m-agită şi pe mine
şi inima tresare
şi stomacul arde
şi devenim aceeaşi fiinţă
mai plină de dor
mai plină de-amor.

Etichete: iubesc, poezind

0 comentarii