Iubesc oamenii nebuni după viaţă, oamenii care se trezesc la 4 dimineaţa ca să scrie pe o bucată de hârtie un vers auzit ca prin vis, cei obsedaţi să trăiască nu oricum, ci zbuciumat, iubesc hedoniştii şi spiritualii deopotrivă, iubesc sublimul concupiscent al unui om obişnuit care-şi savurează cafeaua la masa de alături, iubesc oamenii care găsesc alinare în ei înşişi, oamenii care-şi dedică viaţa creaţiei, delirului pe care-l produce arta, oamenii care pot trăi ani de zile la umbra unui nuc, într-o livadă, doar cu un jurnal şi o bicicletă alături. Iubesc criminalii realităţii, coruperea obiectelor materiale, înlocuirea lor cu imaginarul. Iubesc oamenii care, singuri fiind, se adăpostesc în planul ireal şi reflectă frumuseţea lui în planul real.

Iubesc tot ceea ce nu sunt.

Etichete: scurtez, visez

0 comentarii